Ajutoarele Pamantului sunt aici

lightbeingwings
V. Care este primul lucru pe care il vezi?
R. Lumina prea puternica, vine de la mine, e peste tot si e alba. Ma simt bucuroasa. Am o forma, sunt foarte inalta. E totul perfect. Nu am incaltaminte, nu am haine, in jurul capului simt ceva rotund si nu am degete la maini. Am pene! Nu am maini, am un fel de aripi.
V. Cum e suprafata de sub picioare?
R. Ceva transparent …se vede prin sticla. Mai sunt si altii ca mine. Vad butoane, tot felul de aparatura, programeaza, calculeaza. Ei sunt intr-o sfera de sticla. Eu sunt in afara ei si ii privesc. Au treaba si ma cheama si pe mine. Sfera e foarte mare si inauntru sunt mai multe compartimente.
Ei inregistreaza, trimit mesaje, arhiveaza. Mesajele pleaca catre o nava care e chiar langa mine.
V. Descrie-o.
R. E greu sa o vad. O percep calda, ultrasonica. Plecam mai multe in grup.Suntem mai multi. Trebuia sa fim 12. Sase au plecat. Plecam si noi, cat de curand, fiecare cu cate o nava. Cei sase au plecat pe o planeta de jad. S-au dus sa ia ceva si trebuie sa ii asteptam sa se intoarca. Trebuie sa plecam toti o data.
V. Unde urmeaza sa plecati cu totii?
R. Intr-o misiune unde trebuie sa ne integram in acel loc. Au venit si au adus cristale, unii au adus sfere si altii au adus calup sub forma de piramida. Le-au pus in navele lor fiecare. E timpul sa plecam
V. Hai sa vedem ce se intampla.
R. Suntem intai scanati, verificati de catre o persoana cu ceva in mana care, atunci cand trece prin tine, devii transparent. Acum imi da o harta, un traseu. E foarte departe.
V. Cum o sa strabati distanta asta mare?
R. Prin gaura de vierme. Am trecut de multe ori prin ele, treci instantaeu, ca si cum ai traversa un tunel si ajungi imediat exact unde ai nevoie. Am vazut si alte nave care au alte forme. A mea este o sfera luminoasa, transparenta. Celelalte sunt si rotunde, si ascutite dar….nu am aterizat, stam deasupra…nu aterizam pe suprafata.
V. Cum arata locul in care ati ajuns?
R. E o planeta. Nu reusesc sa o vad. E foarte mare, seamana cu Pamantul, dar nu e el. Seamana prin culori: albastru, verde, maron-auriu si alb. Deocamdata ceilalti iau mostre printr-o raza, ca si cum ai trimite un ac in viteza si vine inapoi. Iau mostre din cenusa. Jumatate din planeta e doar cenusa.
V. Ce s-a intamplat acolo?
R. Au distrus-o cu atata cruzime! E prea mare haos, Au fost cei care au descoperit planeta, au adus prea multe pe ea, fara sa cera permisiunea planetei. Au infectat-o. Cealalta jumatate este lumina si nu au voie sa ajunga acolo, e protejata.
V. Partea luminoasa are locuitori?
R. E a noastra. Aici traim noi, dar am dost plecati pentru scurt timp. Pana nu reparam, nu ne intoarcem. Avem nevoie de toata planeta.
V. Aveti resursele cu care sa o reparati?
R E ceea ce au adus cei sase, cristalele. Ei vor folosi cristale pentru reparatii.
V. Si tu, ce vei face?
R. Voi tese ce va iesi din cristale.
V. Unde pun cei sase crisatalele?
R. In forma de stea si ceilalti ne asezam intre pietre, e dureros…din corpul nostru se extrage…o simt in locul in care se trag fire si tes in forma de stea. Au luat ceva, cei care au fost aici. Au luat ceva din planeta. Trebuie sa plec putin ca sa o privesc de sus. Au sapat pana in mijlocul ei si i-au luat exact mijlocul. Au crezut ca il pot folosi in alta parte. Voi aduce eu altul in loc.
V. Ce efect a avut faptul ca au luat miezul planetei, ce s-a intamplat dupa aceea?
R. Nu a mai evoluat, a ramas inchisa acea jumatate, iar restul a ars.
V. Unde mergi sa aduci un alt miez?
vindecareapamantului
R. Pe Pamant.
V. E departe Pamantul?
R. Foarte departe. Plec cu o viteza ingrozitoare …aproape ca iau foc. E o traiectorie dreapta, nu voi merge prin gaura de vierme. Pe Pamant sunt paznici, sunt la fel ca mine. Oamenii ii numesc ingeri. Am voie sa iau ce am venit sa iau doar cu o conditie. Iau din mijlocul Pamantului o buctica, dar doar dupa ce voi face ceva anume pa Pamant, Trebuie sa ma grabesc!
V. Deci pentru a primi acea bucatica din miezul Pamantului, va trebui sa faci ceva?
R. Da, va trebui sa ma imprastii pe Pamant. Mi-e foarte usor sa fac asta, mai e greu e sa ma lase cei ce locuiesc acolo. Ma strivesc cu indiferenta.
V. Cum ai putea sa te imparstii?
R. Ca si cum as curge prin vinele Pamantului, ca apa. Fac asta acum, ma grabesc. Sunt la suprafata lui, e placut, o fac repede si plec. Nu sunt in jurul intregului Pamant, doar o parte, am voie doar in America de sud, Asia, Europa si Africa, in rest sunt altii. Am reusit! Vad multi oameni cu mainile ridicate spre cer.
V. In ce zona? Ce fac acolo?
R. In Siria. Cer ceva. Cer indurare. Ce-i aia?
V. Indurare? Probabil cer intelegere pentru situatia lor.
R. Spun ca nu mai pot ca nu mai vor, e prea mult. Nu-i aude nimeni.
V. Cui cer asta?
R. Nu spun vreun nume. Sunt total dezorientati.
V. Poti sa faci ceva pentru ei?
R. Ma gandeam sa fac ceva pentru ei, dar nu prea am timp. Trebuie sa plec, am primit ce trebuia.
V. Cum arata?
R. Un lichid rosu-portocaliu pe care il tin in palme si-mi spune ca e bucata de viata, e aducatoare de viata. E esenta. Se misca, e perfect vie, are de toate, are iubire, are placere, are fericire, are ce n-a avut planeta noastra decat pe jumatate, chiar si inante de fi fost arsa. Din cauza ca nu prea locuiam acolo, eram mereu plecati si nu stiam ca ne trebuie, stiam ca trebuie sa pazim, ca e al nostru. Stiam ca ne asteapta sa ne intoarcem, dar nu s-a putut apara fara noi. Ciudat! Au fost si pe Pamant si au incercat sa ia, dar nu au reusit. Au vrut sa ia bucati…se distreaza…iau si nu fac nimc cu ele. Spun ca fac experimente, dar nu fac nimic cu ele.
V. Cum arata ei?
R. Isi schimba forma…sunt smecheri.
V. Care este scopul lor?
R. Vor sa distruga si sa nu reuseasca cei care lupta. Cei de pe Pamant vor reusi. Vom merge si noi acolo si nu ii vom las sa distruga, sa nu faca ce ne-au facut noua.
V. Acele fiinte cu scop distruciv sunt acum pe Pamant?
R. Mai sunt cativa.
V. Ce puteti voi sa faceti pentru asta?
R. O sa-i impiedicam. Vom veni si le vom descoperi fetele. Vom “arde” cu dragoste. Nu siu ei ce inseamna asta.
V. Ce forma au ei cand sunt pe Pamant?
R. Conducatori, lideri care instiga la distrugere, la a scoate bucati din Pamant. Vor sa distruga apele.
V. Cum veti ajuta voi, efectiv?
R. Vom planta cristale, vom curata apele de tot ce au bagat in ele. E prima metoda de a-i face pe oameni sa nu vada. ( fluorurarea apei duce la a nu mai putea “vedea” cu cel de-al treilea ochi, glanda pineala N.T.) Folosesc o substanta cu care otravesc apele, otravesc mancarea. Cristalele sunt deja pe Pamant, trebuiesc doar asezate in anumite forme.
V. Cine ar putea a le aseze astfel incat sa contracareze ceea ce fac acesti liderii?
R. Noi si cei de pe Pamant. Ei sunt primii care stiu de unde le-au luat. Sa se adune in locurile in care simt ca Pamantul e ranit, sa dea din ei o bucatica de iubire. Si daca vad pe cineva care vrea sa sape prea danc pamantul, sa planteze in locul ala un cristal. Sa nu ii lase sa sape prea adanc. Nu e vorba de a gasi apa de baut, ci vor sa scoata bogatiile pamantului si cu asta ii pacalesc pe oameni. Ei practic fac cu totul altceva. Ei distrug planeta, ii iau esenta, ii iau maduva si e dureros.
V. Deci reparatia ar putea fi facuta cu cristale?
R. Da. Cel mai simplu. Le incarcam daca e nevoie.
V. Cum putem sa le incarcam?
R. Venim noi sa le incarcam. E greu! Imi vine sa plang pentru ce patiti! Cand am fost aici si am trait, nu era asa.
V. Cum era atunci?
R. Mai erau zone salbatice, mai erau paduri. Acum aproape ca nu mai e nimic. Inca se poate repara, sunt voluntari care pot ajuta. Inca nu e prea tarziu.
V. Cum stam in acest moment?
R. Sunteti mai multe ajutoare decat oameni. Sansele sunt foarte mari sa reusiti. Noi am venit doar sa va aratam ce se poate intampla. Sa va ajutam sa incarcati repede cristalele.
V. Cum ne descurcam pana acum?
R. Uniti-va! Nu ii mai lasati sa sape!
V. Sunte destule proteste acum pe glob impotriva exploatarilor.
R. Noi vom planta cristale in continuare si le vom strica hartile liderilor. Vom veni mai multi dupa ce terminam de reparat la noi si o sa puteti sa ne vedeti. Am fost si noi canda ca oamenii. Va fi usor sa ne recunoasteti. Am fost in mai multe planuri, ne-am facut constiincios treaba, am adunat formatii, am reconstruit multe planete afectate si, cand ne-am intors acasa, a nostra era la fel.
V. Nu ati stiut ce se intampla pe planeta vostra?
R. Ba da, dar nu ne treminasem misiunile acolo. Stiam ca am trimis protectie.
V. Tu personal ai participat la mai multe reconstructii? ( Da!) Cat traiti voi? (Pe unde? Traim pe mai multe planuri.) In planul cu reconstructia. ( Sase vieti) Deci nu faci toate astea intr-o singura viata. In ce alte planuri mai traiti?
R. Ne modificam cu fiecare ciclu. Sunt etape. E foarte complicat, nu ai intelege.
V. Ce urmeaza sa faci acum. ca ai luat esenta de la Pamant?
R. Acum caut cristale pentru a le incarca. Unul e in Marea Britanie, altul in Etiopia, in Rusia sunt doua. Trebuie sa aduc sase, ca fiecare sa venim fiecare cu cate unul incarcat. Nu putem duce mai multe odata. L-am incarcat cu Lumina. Ne da voie Mama Pamant sa il luam. E o mama minunata! Are atata grija de voi! Noi nu avem mama. Nu ne asteapta nimeni cand ajungem.
V. Dar tu poti sa ii redai viata cu ceea ce aduci de pe Pamant, nu-i asa?
R. Da. Cand vom pune esenta in planeta, isi va reveni. O sa mai chemam si pe altii cu noi si o sa continuam sa tesem in jururl esentei, sa nu poata fi luata usor. Suntem la doua galaxii distanta de voi. Acum suntem pe suprafata planetei, muncim, pregatim spatiu pentru ceilalti care vor veni.
V. Cu ce va hraniti?
R. Nu ne trebuie hrana. In jurul planetei nu este aer, doar lumina. Avem in permanenta lumina pentru a putea sta aici. Cu ajutorul ei suntem mereu pregatiti sa plecam cand primim mesajele ca trebuie sa plecam. Mesajele vin de la baza si le primim telepatic. Pe bordul navei primim harta si locul exact.
V. Inteleg ca aveti sarcini diferite.
R. Da, fiecare avem treaba nostra. Fiecare ne oferim pentru un tip de munca si facem doar asta. Acum ma odihnesc. Astept sa plec mai repede pa Pamant, dar nu mi se permite de la baza. Am terminat de tesut, am refacut sfera de Lumina, ne-am regasit echilibrul. Acum avem un loc al nostru unde sa ne intoarcem. E prea multa liniste
V. Daca totul e perfect aici, de ce ai alege sa mergi pe Pamant?
R. Au o mama, nu sunt singuri. Noi suntem doar noi, cei doisprezece.
V. De unde veniti voi, cei 12?
R. Nu am voie sa iti spun.
V. Cum ar decurge viata ta aici, daca ai ramane?
R. Nici aici nu as sta mult, tot va trebui sa plec. Ei spun sa ne incarcam cu Lumina, ca e obligatoriu. Ma scaneaza. De data asta plec fara nava, doar cu corpul. Ma atrage Pamantul, ma trage repede. Mi-am ales o mama luminoasa, speciala. Trebuie sa fie o mama care sa ma doresca.
V. Cum ai sa mergi la ea?
R. E greu, te transformi. E greu unde te baga mama, intr-un spatiu mic, langa sufletul ei. O simt pe mama. Imi canta, imi vorbeste, ma cheama. E placut! Dupa aceea ajungi intr-un haos total, toti vor ceva de la tine, te trag, te ciupesc.
V. Ce s-a intamplat cu corpul tau?
R. A ramas la intrarea in atmosfera, ma asteapta.
V. In ce forma ai venit la mama.
R. O luminita mica. Nu am venit tot, nu incap tot la mama. Acum nu pot sa fac nimic, astept sa treaca timpul, Am timp sa imi fac un plan. Am venit sa am o mama, sa ii simt iubirea, dar am venit sa protejem Pamantul. Venim si plecam, dar nu suntem mereu cu totii aici. Lucrez fara sa ma vada cineva, lucrez atunci cand ei dorm. Daca oamenii ar vedea, m-ar alunga. Oamenii ma cred ca ei.
V. Cum faci, cand lucrezi fara ca oamenii sa te vada?
R. Ma dizolv, intru, ies in Pamant, in case. In case aduc informatii, in paduri le spun animalelor ce au de facut, in Pamant verific pe cei ce se ocupa de cristale, de apa, de foc. Sunt foarte multi in Pamant. Ei lucreaza continuu. Si oamenii ii ajuta.
V. Cum te numesti in viata asta, pe Pamant?
R. Nu stiu.
V. Unde e mama ta? (in Anglia) Cum arati?
R. Sunt femeie la 25 de ani, imbracata in pantaloni, un tricou. Nu am par, mi-a cazut. Mi-am dat energia Pamantului si mi-am pierdut parul. Am facut cancer. Acum imi inchei misiunea, a fost scurta. Sper sa mai vin!
V. Hai sa vedem ce se intampla!
R. Sunt intinsa intr-un pat in spital, cu mama, o sora si un medic. Incearca sa ma trezeasca, dar eu nu vreau. Vreau sa plec. Am ajuns inapoi la corpul meu. L-am gasit cum l-am lasat. Acum zbor deasupra Pamantului, a fost frumos. Asolut totul imi place aici! Aproape toti oamenii de pe Pamant au misiuni, dar nu sunt constienti de ele, si unii nu si le indeplinesc pentru ca nu sunt constienti. Le place prea mult viata aici.
V. Tu nu ai uitat misiunea cu care ai venit?
R. Am stiut-o in permanenta. Prin boala am vrut sa ii fac pe ceilalti sa inteleaga ca mor. Cedand energie, mi-am ales boala prin care am iesit.
V. Te desprinzi usor de Pamant. Tu nu ai fost supus Karmei?
R. Trebuie sa stii sa te strecori printre energiile de pe Pamant. Am privit foarte atent inainte de a pasi, inainte de a-mi alege culoarul prin care sa trec, iti alegi momentul in care sa ai o poarta deschis, nu pleci oricand si nu iei bagaj cu tine. Nu lasi alte energii sa se prinda de tine. Aceste energii sunt obiecte, locuri, persoane. Nu iei pe nimeni cu tine. Nu te atasezi de nimic si nimeni. Asa ajungi la destinatie. De fap, oamenii nu au nevoie de nimic, dar ei cred ca vor mosteni Pamantul. Eu pot veni oricand in vizita. Nu ma mai lasa sa vin in corp omenesc, dar pot sa vizitez.
V. In jurul carui an ai trait in Anglia?
R. 1928.
V. Ce misiune ti-au pregatit acum cei de la baza?
R. Voi lumina intr-o galaxie noua. Asta sunt, Lumina. Sunt acolo ca sa ma asigur ca este Lumina peste tot. E o creatie noua a Sursei.
V. Cum arata ce inspectezi?
R. Planete mici care vor trebui sa mai creasca, pe care se vor planta plante si eu voi fi acolo pentru ca vor avea nevoie de lumina.
. Care este primul lucru pe care il vezi?
R. Lumina prea puternica, vine de la mine, e peste tot si e alba. Ma simt bucuroasa. Am o forma, sunt foarte inalta. E totul perfect. Nu am incaltaminte, nu am haine, in jurul capului simt ceva rotund si nu am degete la maini. Am pene! Nu am maini, am un fel de aripi.
V. Cum e suprafata de sub picioare?
R. Ceva transparent …se vede prin sticla. Mai sunt si altii ca mine. Vad butoane, tot felul de aparatura, programeaza, calculeaza. Ei sunt intr-o sfera de sticla. Eu sunt in afara ei si ii privesc. Au treaba si ma cheama si pe mine. Sfera e foarte mare si inauntru sunt mai multe compartimente.
Ei inregistreaza, trimit mesaje, arhiveaza. Mesajele pleaca catre o nava care e chiar langa mine.
V. Descrie-o.
R. E greu sa o vad. O percep calda, ultrasonica. Plecam mai multe in grup.Suntem mai multi. Trebuia sa fim 12. Sase au plecat. Plecam si noi, cat de curand, fiecare cu cate o nava. Cei sase au plecat pe o planeta de jad. S-au dus sa ia ceva si trebuie sa ii asteptam sa se intoarca. Trebuie sa plecam toti o data.
V. Unde urmeaza sa plecati cu totii?
R. Intr-o misiune unde trebuie sa ne integram in acel loc. Au venit si au adus cristale, unii au adus sfere si altii au adus calup sub forma de piramida. Le-au pus in navele lor fiecare. E timpul sa plecam
V. Hai sa vedem ce se intampla.
R. Suntem intai scanati, verificati de catre o persoana cu ceva in mana care, atunci cand trece prin tine, devii transparent. Acum imi da o harta, un traseu. E foarte departe.
V. Cum o sa strabati distanta asta mare?
R. Prin gaura de vierme. Am trecut de multe ori prin ele, treci instantaeu, ca si cum ai traversa un tunel si ajungi imediat exact unde ai nevoie. Am vazut si alte nave care au alte forme. A mea este o sfera luminoasa, transparenta. Celelalte sunt si rotunde, si ascutite dar….nu am aterizat, stam deasupra…nu aterizam pe suprafata.
V. Cum arata locul in care ati ajuns?
R. E o planeta. Nu reusesc sa o vad. E foarte mare, seamana cu Pamantul, dar nu e el. Seamana prin culori: albastru, verde, maron-auriu si alb. Deocamdata ceilalti iau mostre printr-o raza, ca si cum ai trimite un ac in viteza si vine inapoi. Iau mostre din cenusa. Jumatate din planeta e doar cenusa.
V. Ce s-a intamplat acolo?
R. Au distrus-o cu atata cruzime! E prea mare haos, Au fost cei care au descoperit planeta, au adus prea multe pe ea, fara sa cera permisiunea planetei. Au infectat-o. Cealalta jumatate este lumina si nu au voie sa ajunga acolo, e protejata.
V. Partea luminoasa are locuitori?
R. E a noastra. Aici traim noi, dar am dost plecati pentru scurt timp. Pana nu reparam, nu ne intoarcem. Avem nevoie de toata planeta.
V. Aveti resursele cu care sa o reparati?
R E ceea ce au adus cei sase, cristalele. Ei vor folosi cristale pentru reparatii.
V. Si tu, ce vei face?
R. Voi tese ce va iesi din cristale.
V. Unde pun cei sase crisatalele?
R. In forma de stea si ceilalti ne asezam intre pietre, e dureros…din corpul nostru se extrage…o simt in locul in care se trag fire si tes in forma de stea. Au luat ceva, cei care au fost aici. Au luat ceva din planeta. Trebuie sa plec putin ca sa o privesc de sus. Au sapat pana in mijlocul ei si i-au luat exact mijlocul. Au crezut ca il pot folosi in alta parte. Voi aduce eu altul in loc.
V. Ce efect a avut faptul ca au luat miezul planetei, ce s-a intamplat dupa aceea?
R. Nu a mai evoluat, a ramas inchisa acea jumatate, iar restul a ars.
V. Unde mergi sa aduci un alt miez?
R. Pe Pamant.
V. E departe Pamantul?
R. Foarte departe. Plec cu o viteza ingrozitoare …aproape ca iau foc. E o traiectorie dreapta, nu voi merge prin gaura de vierme. Pe Pamant sunt paznici, sunt la fel ca mine. Oamenii ii numesc ingeri. Am voie sa iau ce am venit sa iau doar cu o conditie. Iau din mijlocul Pamantului o buctica, dar doar dupa ce voi face ceva anume pa Pamant, Trebuie sa ma grabesc!
V. Deci pentru a primi acea bucatica din miezul Pamantului, va trebui sa faci ceva?
R. Da, va trebui sa ma imprastii pe Pamant. Mi-e foarte usor sa fac asta, mai e greu e sa ma lase cei ce locuiesc acolo. Ma strivesc cu indiferenta.
V. Cum ai putea sa te imparstii?
R. Ca si cum as curge prin vinele Pamantului, ca apa. Fac asta acum, ma grabesc. Sunt la suprafata lui, e placut, o fac repede si plec. Nu sunt in jurul intregului Pamant, doar o parte, am voie doar in America de sud, Asia, Europa si Africa, in rest sunt altii. Am reusit! Vad multi oameni cu mainile ridicate spre cer.
V. In ce zona? Ce fac acolo?
R. In Siria. Cer ceva. Cer indurare. Ce-i aia?
V. Indurare? Probabil cer intelegere pentru situatia lor.
R. Spun ca nu mai pot ca nu mai vor, e prea mult. Nu-i aude nimeni.
V. Cui cer asta?
R. Nu spun vreun nume. Sunt total dezorientati.
V. Poti sa faci ceva pentru ei?
R. Ma gandeam sa fac ceva pentru ei, dar nu prea am timp. Trebuie sa plec, am primit ce trebuia.
V. Cum arata?
R. Un lichid rosu-portocaliu pe care il tin in palme si-mi spune ca e bucata de viata, e aducatoare de viata. E esenta. Se misca, e perfect vie, are de toate, are iubire, are placere, are fericire, are ce n-a avut planeta noastra decat pe jumatate, chiar si inante de fi fost arsa. Din cauza ca nu prea locuiam acolo, eram mereu plecati si nu stiam ca ne trebuie, stiam ca trebuie sa pazim, ca e al nostru. Stiam ca ne asteapta sa ne intoarcem, dar nu s-a putut apara fara noi. Ciudat! Au fost si pe Pamant si au incercat sa ia, dar nu au reusit. Au vrut sa ia bucati…se distreaza…iau si nu fac nimc cu ele. Spun ca fac experimente, dar nu fac nimic cu ele.
V. Cum arata ei?
R. Isi schimba forma…sunt smecheri.
V. Care este scopul lor?
R. Vor sa distruga si sa nu reuseasca cei care lupta. Cei de pe Pamant vor reusi. Vom merge si noi acolo si nu ii vom las sa distruga, sa nu faca ce ne-au facut noua.
V. Acele fiinte cu scop distruciv sunt acum pe Pamant?
R. Mai sunt cativa.
V. Ce puteti voi sa faceti pentru asta?
R. O sa-i impiedicam. Vom veni si le vom descoperi fetele. Vom “arde” cu dragoste. Nu siu ei ce inseamna asta.
V. Ce forma au ei cand sunt pe Pamant?
R. Conducatori, lideri care instiga la distrugere, la a scoate bucati din Pamant. Vor sa distruga apele.
V. Cum veti ajuta voi, efectiv?
R. Vom planta cristale, vom curata apele de tot ce au bagat in ele. E prima metoda de a-i face pe oameni sa nu vada. ( fluorurarea apei duce la a nu mai putea “vedea” cu cel de-al treilea ochi, glanda pineala N.T.) Folosesc o substanta cu care otravesc apele, otravesc mancarea. Cristalele sunt deja pe Pamant, trebuiesc doar asezate in anumite forme.
V. Cine ar putea a le aseze astfel incat sa contracareze ceea ce fac acesti liderii?
R. Noi si cei de pe Pamant. Ei sunt primii care stiu de unde le-au luat. Sa se adune in locurile in care simt ca Pamantul e ranit, sa dea din ei o bucatica de iubire. Si daca vad pe cineva care vrea sa sape prea danc pamantul, sa planteze in locul ala un cristal. Sa nu ii lase sa sape prea adanc. Nu e vorba de a gasi apa de baut, ci vor sa scoata bogatiile pamantului si cu asta ii pacalesc pe oameni. Ei practic fac cu totul altceva. Ei distrug planeta, ii iau esenta, ii iau maduva si e dureros.
V. Deci reparatia ar putea fi facuta cu cristale?
R. Da. Cel mai simplu. Le incarcam daca e nevoie.
V. Cum putem sa le incarcam?
R. Venim noi sa le incarcam. E greu! Imi vine sa plang pentru ce patiti! Cand am fost aici si am trait, nu era asa.
V. Cum era atunci?
R. Mai erau zone salbatice, mai erau paduri. Acum aproape ca nu mai e nimic. Inca se poate repara, sunt voluntari care pot ajuta. Inca nu e prea tarziu.
V. Cum stam in acest moment?
R. Sunteti mai multe ajutoare decat oameni. Sansele sunt foarte mari sa reusiti. Noi am venit doar sa va aratam ce se poate intampla. Sa va ajutam sa incarcati repede cristalele.
V. Cum ne descurcam pana acum?
R. Uniti-va! Nu ii mai lasati sa sape!
V. Sunte destule proteste acum pe glob impotriva exploatarilor.
R. Noi vom planta cristale in continuare si le vom strica hartile liderilor. Vom veni mai multi dupa ce terminam de reparat la noi si o sa puteti sa ne vedeti. Am fost si noi canda ca oamenii. Va fi usor sa ne recunoasteti. Am fost in mai multe planuri, ne-am facut constiincios treaba, am adunat formatii, am reconstruit multe planete afectate si, cand ne-am intors acasa, a nostra era la fel.
V. Nu ati stiut ce se intampla pe planeta vostra?
R. Ba da, dar nu ne treminasem misiunile acolo. Stiam ca am trimis protectie.
V. Tu personal ai participat la mai multe reconstructii? ( Da!) Cat traiti voi? (Pe unde? Traim pe mai multe planuri.) In planul cu reconstructia. ( Sase vieti) Deci nu faci toate astea intr-o singura viata. In ce alte planuri mai traiti?
R. Ne modificam cu fiecare ciclu. Sunt etape. E foarte complicat, nu ai intelege.
V. Ce urmeaza sa faci acum. ca ai luat esenta de la Pamant?
R. Acum caut cristale pentru a le incarca. Unul e in Marea Britanie, altul in Etiopia, in Rusia sunt doua. Trebuie sa aduc sase, ca fiecare sa venim fiecare cu cate unul incarcat. Nu putem duce mai multe odata. L-am incarcat cu Lumina. Ne da voie Mama Pamant sa il luam. E o mama minunata! Are atata grija de voi! Noi nu avem mama. Nu ne asteapta nimeni cand ajungem.
V. Dar tu poti sa ii redai viata cu ceea ce aduci de pe Pamant, nu-i asa?
R. Da. Cand vom pune esenta in planeta, isi va reveni. O sa mai chemam si pe altii cu noi si o sa continuam sa tesem in jururl esentei, sa nu poata fi luata usor. Suntem la doua galaxii distanta de voi. Acum suntem pe suprafata planetei, muncim, pregatim spatiu pentru ceilalti care vor veni.
V. Cu ce va hraniti?
R. Nu ne trebuie hrana. In jurul planetei nu este aer, doar lumina. Avem in permanenta lumina pentru a putea sta aici. Cu ajutorul ei suntem mereu pregatiti sa plecam cand primim mesajele ca trebuie sa plecam. Mesajele vin de la baza si le primim telepatic. Pe bordul navei primim harta si locul exact.
V. Inteleg ca aveti sarcini diferite.
R. Da, fiecare avem treaba nostra. Fiecare ne oferim pentru un tip de munca si facem doar asta. Acum ma odihnesc. Astept sa plec mai repede pa Pamant, dar nu mi se permite de la baza. Am terminat de tesut, am refacut sfera de Lumina, ne-am regasit echilibrul. Acum avem un loc al nostru unde sa ne intoarcem. E prea multa liniste
V. Daca totul e perfect aici, de ce ai alege sa mergi pe Pamant?
R. Au o mama, nu sunt singuri. Noi suntem doar noi, cei doisprezece.
V. De unde veniti voi, cei 12?
R. Nu am voie sa iti spun.
V. Cum ar decurge viata ta aici, daca ai ramane?
R. Nici aici nu as sta mult, tot va trebui sa plec. Ei spun sa ne incarcam cu Lumina, ca e obligatoriu. Ma scaneaza. De data asta plec fara nava, doar cu corpul. Ma atrage Pamantul, ma trage repede. Mi-am ales o mama luminoasa, speciala. Trebuie sa fie o mama care sa ma doresca.
V. Cum ai sa mergi la ea?
R. E greu, te transformi. E greu unde te baga mama, intr-un spatiu mic, langa sufletul ei. O simt pe mama. Imi canta, imi vorbeste, ma cheama. E placut! Dupa aceea ajungi intr-un haos total, toti vor ceva de la tine, te trag, te ciupesc.
V. Ce s-a intamplat cu corpul tau?
R. A ramas la intrarea in atmosfera, ma asteapta.
V. In ce forma ai venit la mama.
R. O luminita mica. Nu am venit tot, nu incap tot la mama. Acum nu pot sa fac nimic, astept sa treaca timpul, Am timp sa imi fac un plan. Am venit sa am o mama, sa ii simt iubirea, dar am venit sa protejem Pamantul. Venim si plecam, dar nu suntem mereu cu totii aici. Lucrez fara sa ma vada cineva, lucrez atunci cand ei dorm. Daca oamenii ar vedea, m-ar alunga. Oamenii ma cred ca ei.
V. Cum faci, cand lucrezi fara ca oamenii sa te vada?
R. Ma dizolv, intru, ies in Pamant, in case. In case aduc informatii, in paduri le spun animalelor ce au de facut, in Pamant verific pe cei ce se ocupa de cristale, de apa, de foc. Sunt foarte multi in Pamant. Ei lucreaza continuu. Si oamenii ii ajuta.
V. Cum te numesti in viata asta, pe Pamant?
R. Nu stiu.
V. Unde e mama ta? (in Anglia) Cum arati?
R. Sunt femeie la 25 de ani, imbracata in pantaloni, un tricou. Nu am par, mi-a cazut. Mi-am dat energia Pamantului si mi-am pierdut parul. Am facut cancer. Acum imi inchei misiunea, a fost scurta. Sper sa mai vin!
V. Hai sa vedem ce se intampla!
R. Sunt intinsa intr-un pat in spital, cu mama, o sora si un medic. Incearca sa ma trezeasca, dar eu nu vreau. Vreau sa plec. Am ajuns inapoi la corpul meu. L-am gasit cum l-am lasat. Acum zbor deasupra Pamantului, a fost frumos. Asolut totul imi place aici! Aproape toti oamenii de pe Pamant au misiuni, dar nu sunt constienti de ele, si unii nu si le indeplinesc pentru ca nu sunt constienti. Le place prea mult viata aici.
V. Tu nu ai uitat misiunea cu care ai venit?
R. Am stiut-o in permanenta. Prin boala am vrut sa ii fac pe ceilalti sa inteleaga ca mor. Cedand energie, mi-am ales boala prin care am iesit.
V. Te desprinzi usor de Pamant. Tu nu ai fost supus Karmei?
R. Trebuie sa stii sa te strecori printre energiile de pe Pamant. Am privit foarte atent inainte de a pasi, inainte de a-mi alege culoarul prin care sa trec, iti alegi momentul in care sa ai o poarta deschis, nu pleci oricand si nu iei bagaj cu tine. Nu lasi alte energii sa se prinda de tine. Aceste energii sunt obiecte, locuri, persoane. Nu iei pe nimeni cu tine. Nu te atasezi de nimic si nimeni. Asa ajungi la destinatie. De fap, oamenii nu au nevoie de nimic, dar ei cred ca vor mosteni Pamantul. Eu pot veni oricand in vizita. Nu ma mai lasa sa vin in corp omenesc, dar pot sa vizitez.
V. In jurul carui an ai trait in Anglia?
R. 1928.
V. Ce misiune ti-au pregatit acum cei de la baza?
R. Voi lumina intr-o galaxie noua. Asta sunt, Lumina. Sunt acolo ca sa ma asigur ca este Lumina peste tot. E o creatie noua a Sursei.
V. Cum arata ce inspectezi?
R. Planete mici care vor trebui sa mai creasca, pe care se vor planta plante si eu voi fi acolo pentru ca vor avea nevoie de lumina.

Postat în Blog
4 comments on “Ajutoarele Pamantului sunt aici
  1. smaranda64 spune:

    Confirm călătoriile în sfere și Secretul vieții pe care l-am văzut ca o bobiță de chihlimbar, cât o boabă de mazăre. Frumoasă muncă aveți. Respect.

  2. Tiberiu Matala spune:

    Mi-a placut ce-am vazut si ma bucura sa vad aceste schimbari din alte puncte de vedere. Ne ajuta ca sa ajutam 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Captcha *