Sursa si experimentul Pamant

Sursa si experimentul Pamant

C. Sunt intr-o piramida de piatra, intr-o sala, cred ca e o sala de mumificare, sunt paturi de piatra pe care sunt oameni infasurati. Si eu sunt pe un pat, infasurata….. dar nu sunt moarta.
Sunt femeie.
Ma doare foarte rau capul, partea stanga cu ureche si pana la gat, mai ales ochiul stang ma doare foarte, foarta rau!

Dau sugestii pentru indepartarea simptomelor fizice

C. Nu merge… inca ma doare… e ceva care e bagat acolo si roade… nu stiu ce… capatul ochiului si inspre nas… s-a dus un pic, dar inca e foarte rau, ma doare si urechea…

Incerc din nou cu sugestiile de indepartare a simptomelor fizice

V. Ce se intampla cu corpul tau infasurat? Ai spus ca nu esti moarta. De ce esti acolo?
C. E o ofranda….e o imagine pe perete… un zeu, dar nu vad foarte bine… e doar o faclie acolo si nu se vede foarte clar. Si cu ceilalti a fost la fel ca si cu mine.
V. Ceilalti sunt morti sau vii?
C. Sunt in diferite stadii… Nu pot sa ma misc, e doar durere, indiferent ce as face simt durere.
V. Daca ar fi sa te intreb… ofranda… cum este aleasa ofranda? Ai fost aleasa pentru aceasta ofranda?
C. Nu stiu… preotii aleg
V. Cine sunt cei alesi, sunt dintr-un anume grup?
C. Da, din grupul preotilor, familia mea facea parte din preotime.
V. Cum de te-au ales pe tine?
C. Cred ca am intrebat prea mul. Mi-e foarte greata, ma doare foarte rau si mi-e foarte, foarte greata.

Am dat alte sugestii de indepartare a simptomelor fizice

C. Greata e din cauza durerii… doare asa de rau!… in ochi si spre nas… e acolo o bucatica de canal, si e ceva acolo, nu stiu ce e, chiar nu stiu ce e, dar e ceva ingozitor… a fost ceva bagat prin ureche si a ajuns acum acolo si… oh!… trebuie sa iasa nu stiu cum… prin nas trebuie sa iasa intr-un fel… cred… e ca si cum iti curge creierul pe acolo.
V. Ce procedeu au folosit preotii ca sa te aduca in stadiul in care esti?
C. Mi-au dat ceva sa beau si am paralizat. Am baut ceva si am paralizat. Sunt inclestata.
V. De cat timp esti pe masa?
C. De doua saptamani.
V. Dureaza ceva!
C. Ooo, dureaza enorm!
V. Cam cat poate lua tot procesul?
C. Trei ani.
V, In afara de bautura aceea, au mai facut si altceva?
C. Fumigatii, canta. E ceva care o sa ma manance de vie din interior, o sa imi dizolve creierul, intai creierul si apoi totul.
V. Asta era discomfortul pe care l-ai simtit!
C. Il mai simt, nu a disparut cu totul! E un pic mai putin intens, dar tot mai e. Tot incerc sa il curat, sa stii! E pe stanga, pe stanga, nu cred ca o sa ajunga si in dreapta. E la cap, pe toata partea aia.
V. Povesteste-mi, cum au lucrat cu tine? Ti-au spus ceva?
C. Nu. Au venit acasa si mi-au dat o cupa cu ceva cu gust amar. Stiam ca o sa ma ia, dar nu aveam ce sa fac. Paritii mei nu s-au impotrivit deloc. Apoi am paralizat, m-au pus pe o targa si m-au adus aici, in sala asta. Dar sunt constienta, nu stiu cum sa zic, stiu ce se intampla, doar ca nu pot sa vorbesc, nu pot sa fac nimic, nu pot sa misc. Un vierme mi-au bagat prin ureche, l-am vazut, e un vierme alb. Se dizolva creierul si nu stiu ce fac cu… culeg ce curge din creier, il culeg in ceva. Curge pe nas si pe ochi.
V, Cine te-a infasurat, cum a fost procesul de infasurare?
C. Un barbat e, nu e preot. M-a infasurat cu niste fasii de panza unse cu ceva, cu ceara, cu miere, nu stiu, sunt tinute in ceva lipicios. M-au infasurat frumusel in alta sala, nu in asta. In sala asta doar mi-au bagat viermele, dupa care m-au infasurat, dupa care m-au adus din nou in sala. Fac ceva cu creierul ala care curge. Fata nu e infasurata.
V. Ca sa poata lucra inca.
C. Fata o sa fie infasurata cand nu o sa mai curga nimic. N-au nevoie decat de jumatate de creier, doar stanga.
V. Ce fac cu ce aduna? Cum aduna asta?
C. Intr-o cupa, se scurge in ceva. Ceva albicios, ca o grasime… si transparent… mmmm
V. Ce fac ei cu ce aduna?
C. Beau ei, e ceva care ii ajuta sa vorbeasca cu zeul mai usor.

egyanubisarcoph

Mergem la un moment anterior important, de dinainte de a bea din cupa

C. Ma vad pe mine. Merg pe stanci si lumina mea e cu mine, deasupra.
V. Cum arata lumina, are o forma sau nu?
C. Ca un fulg mare, mare, mare, ca o o papadie mare, mare, mare. E alba si e deasupra mea tot timpul.
V. Cum sunt stancile din jur?
C. Uscate, foarte uscate. Sunt pe la poalele lor.
V. Cum arati, ce porti?
C. Sunt in picioarele goale, am o rochie lunga, alba, fara maneci, stransa cu un cordon la mijloc si e crapata sa pot sa merg, pana la genunchi. E o panza usoara si moale. Pe cap am ceva, ca o coronita din aur. Parul e lung si drept, negru, iar ochii sunt albastri. Am 16, 17 ani.
V. Tu percepi lumina de deasupra ta, esti constienta de ea?
C. Da. Stiu ca e cu mine tot timpul. Ma simt in siguranta tot timpul cand sunt cu ea. Pot sa ma duc unde vreau. Eu stiu ca e altfel. Am venit cu ea cand m-am nascut. Eu stiu ca e altfel. Ma invata lucruri: despre cum sa simt… cum sa simt ca sunt una cu tot, cu stancile… cu cerul… si cei din jur cred ca eu sunt nebuna.
V. Cei din jurul tau au si ei lumini deasupra lor?
C. Nu. Ei cred ca sunt nebuna pentru ca sunt cam rebela. Nu sunt de acord cu ce fac ei, cu toata lumea. Bat oamenii, ii chinuie. Mie imi face rau asta. Lumina mea spune ca nu asa.
V. Poti sa ii ajuti pe oameni sa se schimbe?
C. Nu, dar pot sa ii ajut pe cei pe care ii chinuie. Merg printre ei. Sunt sclavi, oameni saraci, cine vor preotii. Ei sunt stapanii. Sunt puternici. Asa e peste tot. Lumina mea imi spune ca asa e pe tot Pamantul.
V. Cum te simti in lumea asta?
C. Straina… si de ajutor. Pot sa ii mangai putin pe cei care sufera. Toti simt cand fac asta. Unii stiu, altii isi dau seama dar e rau ca stiu si ceilalti ce fac eu, preotii. Ei nu sunt de acord cu ce fac eu. Lumina imi spune ce cred preotii. Mi-a zis lumina ce o sa se intample cu mine. Am avut de ales, sa raman cu lumina si sa accept ce urma sa se intample sau sa renunt, ca ar fi plecat lumina daca renuntam la ea si sa traiesc ca ceilalti. Nu renunt la lumina mea! Mi-e de ajutor. Mi-a spus ca o sa ma omoare si o sa ma doara.
V. Ce se va intampla cu lumina atunci cand ei te vor omora si te va durea?
C. Nu o sa poata sa ajunga la mine.
V. Aveai vreo posibilitate de a evita toata povestea asta?
C. Puteam sa aleg sa renunt la lumina si atunci ma transformam ca ei. Ei nu sunt rai, asa sunt, atat stiu. Ei cred ca fac bine, atat inteleg. Au inteles gresit. Nu au foarte multa minte, nu sunt rai de felul lor. Asa cred ei ca trebuie sa stea lucrurile si nu au prea multa minte, nu inteleg prea multe. Sunt si unii care au lumini negre, care le spun ce sa faca. Aceia sunt cei care cred ca au inteles ce au de facut. Cred ce ii invata luminile lor negre. Sunt multi care au lumini negre si mai sunt unii care au lmini portocalii ce mai incep sa inteleaga cate ceva, dar le e frica, trebuie sa fie mult mai multi cu lumini portocalii.
V. Cei care au lumini negre sau portocalii sunt preoti?
C. Sunt si preoti dar si ceilalti oameni, dar in general sunt preoti si nobili. Cei cu lumini portocalii inteleg cate ceva, dar cei cu lumini negre sunt foarte puternici si ei nu indraznesc sa spuna ce stiu. Se prefac ca sunt ca ceilalti. Ceilalti stiu ca nu sunt ca ei, dar ii lasa in pace pentru ca se supun.
V. Tu esti singur cu lumina alba sau mai sunt si altii?
C. Au mai fost, dar sunt aici in sala. Toti care sunt pe mese au avut lumini albe. Cand vine cineva cu lumina alba nu are o soarta prea buna.

Mergem la ea acasa, sa vedem familia si locuinta

C. E un palat, e mare, e facut din piatra si coloane de piatra mari, e granit bej-gri. Intru pe o usa masiva. Inauntru sunt culoare si camere… cred ca e un templu… pana sa intru era o curte mare. Totul e mare si e intunecat, sunt numai torte cu lumina galbena in interior.
V. Cine mai traieste in casa?
C. Sunt multe familii de preoti, ca si cum fiecare familie are o zona, are camera ei, paturile astea de piatra, mese de piatra.
V. Indreapta-te catre familia ta! Din cine e compusa familia ta?
C. Mama, tata si cu mine. Parintii mei sunt tineri amandoi. Suntem imbracati toti la fel, in haine albe si lungi si avem coronite, si barbatii si femeile.
V. Ce fac parintii tai, cum isi petrec ziua?
C. Incantatii, fumigatii, slujbe. Asta se face, se canta zeilor tot timpul, zi si noapte. Ei sunt preoti amandoi. Nu ai voie sa stai altfel acolo. Si eu sunt pentru ca sunt copil de preoti. Nu se nasc asa, oricum, copiii. Preotii cei batrani spun cine este preotul si cine este preoteasa si cand au voie sa fie impreuna ca sa aiba un copil. E ceva ce au fost invatati, ca daca fac asta o sa creasca lumina, nu o sa mai fie asa intunecati.
V. Deci nu parintii ta au hotarat sa te aiba.
C. Nu, nici nu au hotarat sa fie impreuna. E una din treburile preotilor. La templu sunt slujitoare care fac treburile. O slujitoare a avut grija de mine cand eram mica. Parintii fac slujbe si ma invata pe mine despre ce inseamna sa fii preot. Au voie sa imi dea lectii, dar imi dau lectii si altii, toata lumea iti da lectii acolo. E bine sa fii preot, e important pentru oameni. Nu e ceva ce s-a putut de la inceput, sa fie oamenii ca zeii. Incet, incet.
V. La asta lucrati, sa ii imbunatatiti pe oameni?
C. Asa, cu copii se face, cu copii.
V. Daca te-ai uita in ochii parintilor, ce ai vedea acolo?
C. Sunt multumiti, si-au facut treaba. Parintii mei au lumina potocalie amandoi. N-a fost de la inceput. Oamenii au primit luminile astea portocalii, preotii, dar s-a intamplat ceva, nu stiu de unde au aparut cei cu lumini negre, ca nu asa trebuia sa sa intample. Nu asa. Cu vreo doua generatii inaintea mea au venit cei cu lumini negre. Au venit dintr-o alta lume decat primii care ne-au invatat pe noi, dintr-un alt loc. Intr-un fel, fac acelasi lucru, doar ca sunt altfel.
V. Cum percepi diferenta?
C. Luminile portocalii ii invatau incet, incet sa faca cu inima, iar ceilalti fac cu mintea, ii invata sa faca cu mintea. Lumina mea alba imi spune sa fac cu inima. Eu asa lucrez, mai mult decat portocaliul. De aia pot sa vindec oamenii.
V. Cum ii vindeci?
C. Trec pe langa ei si simt acolo ceva in inima pentru ei, mi-e mila, imi pare rau pentru ei si vreau sa le fie bine si atunci se intampla. Doar cand simt si vreau. Ii mai ustura de la bici si se inchid acolo si nu mai simt durerea aia, ei, in interior. Vine asa, ca un fulgulet peste ei, ca o alifie, in interior, si ar fi fost minunat ca se nasteau copii asa, ca mine, din ce in ce mai multi. Si pe urma ar fi ajuns toti asa. Asta imi spune lumina mea, ca intai, ar fi fost preoti, ca sa fie destui, si apoi ar fi transformat incet, incet, tot poporul. Dar ceilalti nu sunt asa, vor sa faca toate lucrurile cu mintea. Nu simt aici, nu inteleg ce inseamna asta. (imi arata cu mana zona inimii)
V. Tu ai putea sa intervii, sa ii ajuti sa inteleaga cu inima?
C. Nu. Nu, ei nu simt ce simt ceilalti.
V. Te sperie gandul la ceea ce urmeaza sa se intample cu tine?
C. Da, ma sperie durerea, doar atat.
V. Intreba lumina daca ne da voie sa ii adresam cateva intrebari. Ar putea sa ne ajute sa intelegem perioada aceea de timp in care te-ai nascut tu?
C. Da.
V. Intreab-o de unde ai venit, ca sa ajuti oamenii?
C. De pe o nava mare. Imi arata imaginea navei… e mare si rotunda si cu multe lumini, mai mult bleu sunt luminile, putine albe si multe bleu. Se invarte. M-au teleportat aici.
V. Ce forma aveai cand erai pe nava. Aveai forma fizica?
C. Un fel de forma fizica, mai… cum sa spun… mai usoara, mai putin densa… umanoida… suntem inalti, trei metri, si subtirei. Nu avem sexe. Suntem la fel. Suntem ca si cum te-ai uita la o ceata mai densa.
V. Cate degete ai la maini?… (imi arata patru degete)… patru?
C. Da. Comunicam telepatic.
V. Ce te-a determinat sa vii pe Pamant?
C. Trebuie sa venim ca de asta suntem aici. Venim cu randul pana se intampla ce trebuie sa se intample. Lucram la oameni sa-i imbuntatim. Sa simta, sa gandeasca, sa inteleaga, ii invatam, dar nu putem sa ii invatam decat daca venim. Ii transformam incet, incet, din interior, le mai aratam, poate mai invata unul, doi, cat suntem noi pe Pamant. Nu e prea placut ca nu inteleg si o cam sfarsim rau de fiecare data.
V. Voi cum veniti pe Pamanat, in forma voastra?
C. Nu, in corpurile lor. Ne nastem normal. Venim in corpuri de copii, dar avem lumina. Avem conexiunea, stim de la inceput ca suntem altfel.
V. Cine este lumina care va insoteste cand sunteti in corpuri omenesti?
C. E lumina de la Sursa.
V. Ce va indeamna sa ii ajutati pe oameni? De ce veniti aici, sa lucrati la ei?
C. Asa se creeaza lumile. Rolul nostru este sa ridicam nivelul de constiinta pana ajung sa inteleaga legile lui Dumnezeu, legile Divine. Totul se intampla in timp, e nevoie de mult timp pentru asta, mii si mii de ani.
V. Cat traiti voi pentru a indeplini tot procesul asta?
C. Tot timpul. Nu exista ce crezi tu. Noi suntem! Totul e tot timpul!
V. Ati venit cu nava pe Pamant?
C. Nu. Venim direct din Sursa. E mai usor pentru noi sa folosim nava pentru a veni aici.
V. Cum ai ales sa vii in acest copil?
C. Noi hotaram cu totii, impreuna. Noi toti suntem unul, ca si cum nu avem individualitate. Suntem la fel.
V. Ce fel de fiinte sunteti?
C. Suntem energie din Sursa, nu stiu cu sa iti explic altfel. Suntem energia Sursei, de la inceputurile creatiei suntem asa in tot Universul. Treba noastra e sa ridicam constiinta la tot ce e creatie. Ne ocupam de toata creatia. E foarte greu sa venim in corp pamantean.
V. Ce se intampla cu cel care a venit in corp uman, cand corpul moare?
C. Se intoarce pe nava.
V. Preoteasa aceasta prin care tu ai venit este supusa unui procedeu, ca si ofranda. Poti sa faci ceva pentru asta.
C. Nu pot. Cand sunt pe Pamant, sunt ca pe Pamant, ca ceilalti. Stim ca e greu. Iubim creatia toata, stim ca asa e.
V. Din pozitia in care esti tu stii mai mult decat aceasta preoteasa. Spune-ne ce e cu preotii cu lumina neagra care au venit aici de doua generatii? De unde vin? De ce au venit aici?
C. Dintr-o alta lume. Acea lume e tot creatie din Sursa, doar altfel. E un plan. Daca o sa se poata pe Pamant, o sa se poata in tot Universul. Planul este al Sursei. Si ei sunt ai Sursei. Nu percepe (preoteasa) nimic rau. Totul e Sursa in manifestare. Ei insisi au hotarat sa vina. Planul nu hotaraste, ci Sursa. Sursa creeaza diferit pentru a exista experiente diferite, foarte diferite. Exista un punct de intersectie care e Sursa, intr-un fel. Indiferent pe ce cale de experienta, ajungem in punctul asta de intersectie care e Sursa si atunci lumile se intorc in Sursa si incepe o alta creatie. Nu se opreste niciodata. Sursa creeaza infinitati de valuri, experiente foarte diferite.
V. De ce ai ales sa ii arati astazi aceasta viata din Egipt?
C. E vorba de vindecare pe corpul fizic, asta a cerut. Corpul ei poarta multe, din multe vieti. Corpul ei a murit in multe vieti asa. Le poarta in corp. Am vindecat ce a fost la nivelul capului.

(apoi am cerut vindecarea si desprinderea traumelor mortilor din toate vietile in care a murit in mod traumatic)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*

Captcha *